Protocoale pentru evaluarea calității vieții, condiției fizice și stilurilor de viață ale tinerilor care trăiesc cu cancer și după cancer

Detalii despre document

1. Scop și domeniu de aplicare

Acest protocol oferă un cadru standardizat și adaptabil pentru evaluarea calității vieții legate de sănătate, a condiției fizice și a comportamentelor asociate stilului de viață în rândul tinerilor care trăiesc cu cancer și după cancer în cadrul rețelei YARN. Acesta urmărește să sprijine evaluarea armonizată la nivelul partenerilor, permițând totodată adaptări specifice vârstei, contextului și siguranței, în funcție de caracteristicile participanților, condițiile de evaluare și resursele disponibile.

Protocolul este structurat în funcție de două grupuri-țintă principale. În sensul acestui protocol, adulții tineri sunt definiți ca persoane cu vârste între 18–39 de ani, iar adolescenții sunt definiți ca persoane cu vârste între 14–17 ani. Participanții trebuie să urmeze cadrul de evaluare corespunzător vârstei lor la momentul evaluării. În primul rând, protocolul include un cadru de evaluare pentru adulții tineri care trăiesc cu cancer și după cancer, care acoperă atât evaluarea online bazată pe chestionare, cât și evaluarea condiției fizice prin teste de teren efectuate în persoană. În al doilea rând, acesta include un cadru de evaluare specific adolescenților, împărțit, de asemenea, în componente online și în persoană, utilizând instrumente adecvate vârstei și recomandări de testare a condiției fizice pentru această grupă de vârstă.

Considerentele de siguranță, contraindicațiile și posibilele adaptări sunt integrate în întregul protocol, acolo unde sunt relevante, și sunt abordate, de asemenea, într-o secțiune dedicată. Acest lucru asigură posibilitatea implementării flexibile a evaluărilor propuse în contexte diferite, inclusiv pentru participanții cu limitări asociate tratamentului, clinice sau funcționale.

Acest protocol nu stabilește momente specifice pentru evaluare. Atunci când sunt planificate evaluări repetate, calendarul evaluărilor trebuie definit în funcție de obiectivele și contextul de implementare ale activității YARN relevante. În funcție de activitate, evaluările pot fi programate, de exemplu, la momentul inițial, după o intervenție sau o perioadă asociată tratamentului ori în cadrul monitorizării ulterioare.

2. Adulți tineri care trăiesc cu cancer și după cancer

Această secțiune prezintă cadrul de evaluare recomandat pentru adulții tineri cu vârste cuprinse între 18 și 39 de ani care trăiesc cu cancer și după cancer. Evaluarea propusă combină chestionare online de autoevaluare și, acolo unde este fezabil, teste practice de condiție fizică efectuate în persoană. Această structură urmărește să ofere o evaluare cuprinzătoare, dar fezabilă, a calității vieții asociate sănătății, a comportamentelor legate de stilul de viață și a condiției fizice, permițând totodată adaptări în funcție de starea clinică a participanților, capacitatea funcțională și contextul local de implementare.

Pentru a reduce la minimum efortul solicitat participanților, în special celor care prezintă oboseală, dificultăți cognitive sau alte simptome asociate tratamentului, evaluarea online poate fi completată în mai multe sesiuni, dacă este necesar. Participanților ar trebui să li se permită să întrerupă și să reia completarea ori de câte ori acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic. Atunci când efortul solicitat participanților reprezintă o preocupare, măsurile complementare opționale pot fi omise, acordând prioritate celor mai relevante măsuri recomandate, în funcție de obiectivele evaluării. Orice adaptări ale bateriei de evaluare trebuie documentate pentru a sprijini comparabilitatea între centre și momentele de evaluare.

2.1 Evaluarea online

Evaluarea online include instrumente de autoevaluare pentru evaluarea calității vieții asociate sănătății, a comportamentelor legate de stilul de viață, a sănătății mintale și a condiției fizice autopercepute la adulții tineri care trăiesc cu cancer și după cancer. Ar trebui acordată prioritate instrumentelor validate pentru care sunt disponibile traduceri, ținând cont de fezabilitate, efortul solicitat participanților și cerințele de licențiere. Instrumentele online recomandate sunt descrise mai jos.

2.1.1 Date sociodemografice și date referitoare la cancer

Ar trebui utilizat un chestionar ad hoc scurt pentru a colecta informațiile minime necesare descrierii participanților și interpretării rezultatelor privind calitatea vieții asociate sănătății, stilul de viață și condiția fizică. Această secțiune ar trebui să fie adecvată completării online și aliniată principiilor Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR), inclusiv reducerea la minimum a datelor, confidențialitatea și colectarea exclusiv a informațiilor necesare.

• Variabilele sociodemografice recomandate includ: vârsta sau data nașterii, sexul atribuit la naștere, identitatea de gen, după caz, țara de reședință, nivelul de educație, statutul ocupațional sau de studii, situația revenirii la muncă sau la studii și dificultățile asociate, dacă sunt relevante, condițiile de locuit și indicatorii socioeconomici relevanți, inclusiv dificultățile financiare legate de cancer și tratamentul acestuia, după caz.
• Variabilele recomandate referitoare la cancer includ: tipul de cancer, data sau vârsta la diagnostic, stadiul la diagnostic, dacă este cunoscut, istoricul tratamentelor, starea actuală a bolii sau a tratamentului, efectele tardive asociate tratamentului, comorbiditățile, limitările funcționale actuale și orice recomandări medicale privind activitatea fizică sau exercițiul fizic.

Deoarece informațiile referitoare la cancer și alte variabile legate de sănătate sunt considerate date cu caracter personal sensibile în temeiul GDPR, chestionarul final ar trebui să stabilească în mod clar care itemi sunt obligatorii și care sunt opționali. Itemii sensibili ar trebui limitați la cei necesari în scopul evaluării, iar opțiuni de răspuns precum „prefer să nu răspund” sau „nu știu” ar trebui luate în considerare, după caz. Având în vedere caracterul sensibil al întrebărilor referitoare la cancer, personalul care prezintă această parte a evaluării ar trebui să recunoască faptul că rememorarea diagnosticului, a istoricului tratamentelor sau a efectelor tardive poate fi dificilă din punct de vedere emoțional pentru unii participanți. Participanților ar trebui să li se reamintească faptul că pot întrerupe evaluarea, pot omite întrebări individuale sau pot renunța în orice moment, fără a fi obligați să ofere un motiv. Lista finală de itemi, opțiunile de răspuns și procedurile de protecție a datelor ar trebui definite de fiecare partener responsabil de implementare, în conformitate cu cerințele etice, juridice și instituționale locale.

2.1.2 Calitatea vieții

Chestionarul EuroQol cu cinci dimensiuni și cinci niveluri (EQ-5D-5L) (Herdman et al., 2011) este un instrument generic pentru evaluarea calității vieții asociate sănătății, compus din două părți: un sistem descriptiv și o scală vizuală analogică (EQ VAS). Sistemul descriptiv evaluează cinci dimensiuni: mobilitatea, îngrijirea personală, activitățile obișnuite, durerea/disconfortul și anxietatea/depresia. Fiecare dimensiune este evaluată utilizând cinci niveluri de severitate, de la absența problemelor până la probleme extreme. EQ VAS înregistrează starea de sănătate autoevaluată a participantului pe o scală de la 0 la 100, scorurile mai mari indicând o stare de sănătate percepută mai bună. Răspunsurile pot fi utilizate pentru a genera un profil de sănătate și, acolo unde sunt disponibile seturi de valori specifice țării, un scor de indice. EQ-5D-5L nu are un prag clinic universal unic. Prin urmare, rezultatele ar trebui interpretate utilizând profilul descriptiv de sănătate, scorul EQ VAS și, dacă este relevant, valorile indicelui specifice țării sau datele de referință populaționale. Chestionarul poate fi accesat aici.

Chestionarul de bază cu 30 de itemi pentru evaluarea calității vieții al Organizației Europene pentru Cercetarea și Tratamentul Cancerului (EORTC QLQ-C30) (Aaronson et al., 1993) este un chestionar de evaluare a calității vieții specific cancerului, dezvoltat pentru persoanele cu cancer. Acesta include 30 de itemi care acoperă starea generală de sănătate/calitatea vieții, domeniile funcționale, scalele de simptome și simptomele evaluate prin itemi individuali. Scalele funcționale includ funcționarea fizică, îndeplinirea rolurilor, funcționarea emoțională, cognitivă și socială. Scalele de simptome includ oboseala, durerea și greața/vărsăturile, alături de itemi suplimentari precum dispneea, insomnia, pierderea poftei de mâncare, constipația, diareea și dificultățile financiare. Scorurile sunt transformate pe o scală de la 0 la 100, conform manualului de calcul al scorurilor EORTC. Scorurile mai mari pe scalele privind starea generală de sănătate și funcționarea indică o calitate a vieții sau o funcționare mai bună, în timp ce scorurile mai mari pe scalele de simptome indică o povară simptomatică mai mare.

Pentru scalele individuale de funcționare și de simptome ale EORTC QLQ-C30 sunt disponibile praguri de importanță clinică (Giesinger et al., 2020). Aceste praguri pot sprijini identificarea problemelor importante din punct de vedere clinic, dar ar trebui interpretate în contextul clinic al participantului și nu ar trebui utilizate ca criterii de diagnostic de sine stătătoare.

Pentru evaluările repetate, sunt disponibile diferențe minime importante care sprijină interpretarea modificărilor în timp. Deoarece aceste valori variază în funcție de scală, direcția modificării și populația oncologică, utilizatorii ar trebui să consulte resursele EORTC relevante pentru interpretare și publicațiile specifice tipului de cancer atunci când aplică praguri sau interpretează modificările longitudinale (Musoro et al., 2023).

Accesul la EORTC QLQ-C30 necesită înregistrare și autorizare prin intermediul site-ului oficial al Grupului EORTC pentru Calitatea Vieții. Utilizarea academică este gratuită, deși trebuie obținută autorizarea pentru fiecare studiu. Chestionarul poate fi solicitat aici.

2.1.3 Comportamente legate de stilul de viață

Evaluarea stilului de viață ar trebui să acopere principalele comportamente și principalii indicatori percepuți legați de sănătate care pot fi asociați cu calitatea vieții și funcționarea fizică la adulții tineri care trăiesc cu cancer și după cancer. Domeniile recomandate includ activitatea fizică și comportamentul sedentar, obiceiurile alimentare și comportamentul alimentar, somnul, sănătatea mintală și condiția fizică autopercepută.

Activitatea fizică și comportamentul sedentar

Chestionarul internațional privind activitatea fizică – forma scurtă (IPAQ-SF) (Craig et al., 2003) este un instrument de autoevaluare conceput pentru a evalua activitatea fizică și comportamentul sedentar. Acesta înregistrează frecvența (zile/săptămână) și durata (minute/zi) activității fizice de intensitate viguroasă, activității fizice de intensitate moderată și mersului efectuate în ultimele șapte zile, precum și timpul zilnic petrecut în poziție șezândă. Datele privind activitatea fizică pot fi convertite în MET-minute pe săptămână, conform protocolului oficial IPAQ de calcul al scorurilor. Participanții pot fi clasificați ca având niveluri scăzute, moderate sau ridicate de activitate fizică. Un nivel moderat este definit prin îndeplinirea a cel puțin unuia dintre următoarele criterii: activitate de intensitate viguroasă în 3 sau mai multe zile, timp de cel puțin 20 de minute pe zi; activitate de intensitate moderată și/sau mers în 5 sau mai multe zile, timp de cel puțin 30 de minute pe zi; sau orice combinație de mers, activitate de intensitate moderată și activitate de intensitate viguroasă în 5 sau mai multe zile, totalizând cel puțin 600 MET-minute pe săptămână. Un nivel ridicat este definit ca activitate de intensitate viguroasă în cel puțin 3 zile, totalizând cel puțin 1.500 MET-minute pe săptămână, sau orice combinație de activități în 7 sau mai multe zile, totalizând cel puțin 3.000 MET-minute pe săptămână. Participanții care nu îndeplinesc aceste criterii sunt clasificați ca având un nivel scăzut de activitate fizică (IPAQ Research Committee, 2005). Timpul sedentar ar trebui raportat separat ca timp total petrecut în poziție șezândă, exprimat de obicei în ore pe zi. Chestionarul poate fi accesat aici.

Obiceiurile alimentare și comportamentul alimentar

Instrumentul de screening cu 14 itemi pentru evaluarea aderenței la dieta mediteraneeană (MEDAS) (García-Conesa et al., 2020; Martínez-González et al., 2012) este un chestionar scurt de autoevaluare conceput pentru a evalua aderența la modelul alimentar mediteraneean. Acesta evaluează frecvența și cantitatea principalelor grupe alimentare și comportamentele caracteristice acestui model alimentar, inclusiv utilizarea uleiului de măsline, aportul de fructe și legume, consumul de carne roșie, băuturi îndulcite cu zahăr, nuci, pește și vin. Fiecare item este punctat cu 0 sau 1 conform unor criterii de prag predefinite, rezultând un scor total cuprins între 0 și 14, scorurile mai mari indicând o aderență mai mare la dieta mediteraneeană. Scorurile pot fi interpretate și utilizând categoriile de aderență la dieta mediteraneeană aplicate frecvent: 0–5 puncte, aderență scăzută; 6–9 puncte, aderență moderată; și 10–14 puncte, aderență ridicată (García-Conesa et al., 2020). Aceste categorii ar trebui utilizate ca indicatori descriptivi ai aderenței la modelul alimentar, nu ca praguri de diagnostic clinic. Chestionarul este disponibil în Tabelul 1 din publicația originală de validare, care poate fi accesată aici.

Chestionarul cu trei factori privind comportamentul alimentar, cu 21 de itemi (TFEQ-R21) (Cappelleri et al., 2009; Stunkard & Messick, 1985) este un chestionar de autoevaluare conceput pentru a evalua comportamentul alimentar în trei domenii: restricția cognitivă, alimentația necontrolată și alimentația emoțională. Instrumentul include 21 de itemi care evaluează diferite aspecte ale comportamentului alimentar, precum controlul conștient al aportului alimentar, tendința de a mânca excesiv ca răspuns la pierderea controlului și alimentația ca răspuns la emoții negative. Itemii sunt punctați conform instrucțiunilor de calcul al scorurilor chestionarului, iar scorurile pe domenii pot fi transformate pe o scală de la 0 la 100, scorurile mai mari indicând o manifestare mai accentuată a fiecărei dimensiuni a comportamentului alimentar. Deși a fost utilizat pe scară largă în studii care includ populații cu obezitate și eșantioane cu categorii ponderale diferite, acesta poate fi luat în considerare ca măsură complementară opțională atunci când comportamentul alimentar prezintă un interes specific. TFEQ-R21 poate fi autoadministrat online ca parte a bateriei extinse de evaluare a stilului de viață. Chestionarul poate fi accesat aici.

Calitatea somnului

Indicele Pittsburgh pentru calitatea somnului (PSQI) (Buysse et al., 1989) conține 19 itemi de autoevaluare și este conceput pentru a evalua calitatea somnului și tulburările de somn din ultima lună. Pot fi colectate răspunsuri la itemi suplimentari destinați partenerului de pat sau colegului de cameră, dar acestea nu sunt incluse în scorul global.

Cele șapte componente sunt calitatea subiectivă a somnului, latența somnului, durata somnului, eficiența obișnuită a somnului, tulburările de somn, utilizarea medicamentelor pentru somn și disfuncția diurnă. Fiecare componentă este punctată de la 0 la 3, iar scorurile componentelor sunt însumate pentru a obține un scor global cuprins între 0 și 21, scorurile mai mari indicând o calitate mai slabă a somnului. Un scor global mai mare de 5 este utilizat frecvent pentru a indica o calitate slabă a somnului și poate identifica participanții cu dificultăți semnificative de somn. Acest prag ar trebui interpretat ca un indicator de screening, nu ca un criteriu de diagnostic. Chestionarul poate fi accesat aici.

Sănătatea mintală

Scala de anxietate și depresie în spital (HADS) (Zigmond & Snaith, 1983) este un chestionar de autoevaluare cu 14 itemi, conceput pentru a evalua simptomele de anxietate și depresie, în special la persoanele cu afecțiuni fizice. Acesta include două subscale cu câte 7 itemi: HADS-Anxiety și HADS-Depression. Fiecare item este punctat de la 0 la 3, rezultând un scor de la 0 la 21 pentru fiecare subscală, scorurile mai mari indicând o severitate mai mare a simptomelor. Pentru fiecare subscală, scorurile de la 0 la 7 sunt interpretate frecvent ca normale, scorurile de la 8 la 10 ca anormale la limită, iar scorurile de la 11 la 21 ca anormale. Aceste categorii ar trebui utilizate ca indicatori de screening și nu ar trebui interpretate singure ca diagnostic clinic. HADS este un instrument protejat prin drepturi de autor. Informațiile privind licențierea și accesul ar trebui obținute prin canalul oficial de licențiere HADS.

Scala stresului perceput – 14 itemi (PSS-14) (Cohen et al., 1983) este un chestionar de autoevaluare conceput pentru a evalua măsura în care persoanele percep situațiile din viața lor ca fiind stresante. Acesta evaluează sentimentele de imprevizibilitate, lipsă de control și suprasolicitare din ultima lună. Fiecare item este evaluat pe o scală Likert cu 5 puncte, de la 0 („niciodată”) la 4 („foarte des”), rezultând un scor total cuprins între 0 și 56. Scorurile mai mari indică un stres perceput mai ridicat. Chestionarul poate fi accesat aici.

Atunci când reducerea efortului solicitat participanților reprezintă o prioritate, versiunea scalei cu 10 itemi (PSS-10) poate fi luată în considerare ca alternativă fezabilă (Cohen & Williamson, 1988). PSS-10 utilizează același format de răspuns și generează un scor total cuprins între 0 și 40. Chestionarul poate fi accesat aici.

Condiția fizică autopercepută

Scala internațională a condiției fizice (IFIS) (Ortega et al., 2011, 2013) este un chestionar scurt de autoevaluare conceput pentru a evalua condiția fizică autopercepută. Acesta include cinci itemi care acoperă condiția fizică generală, capacitatea cardiorespiratorie, forța musculară, viteza-agilitatea și flexibilitatea. Participanților li se solicită să își evalueze nivelul actual al condiției fizice în comparație cu prietenii lor. Fiecare item este evaluat pe o scală Likert cu 5 puncte, de la foarte slabă la foarte bună. Scorurile mai mari indică o condiție fizică autopercepută mai bună în domeniul corespunzător. Itemii ar trebui interpretați separat, deoarece scala nu are un scor total standard obținut prin însumare. IFIS oferă un indicator online fezabil al condiției fizice percepute și poate completa condiția fizică măsurată obiectiv atunci când este disponibilă evaluarea în persoană. Chestionarul poate fi accesat aici.

Toate versiunile lingvistice și versiunile pentru diferite grupuri populaționale pot fi găsite pe site-ul oficial IFIS.

2.2 Evaluarea condiției fizice în persoană

Evaluarea în persoană urmărește să completeze informațiile auto-raportate cu măsurători practice ale compoziției corporale și ale condiției fizice asociate sănătății la adulții tineri care trăiesc cu cancer și după cancer. Măsurătorile și testele propuse au fost selectate luând în considerare fezabilitatea, cerințele minime de echipament și aplicabilitatea în diferitele contexte ale partenerilor.

Acolo unde este fezabil și adecvat, înălțimea și greutatea ar trebui evaluate înaintea testelor de condiție fizică. Pot fi incluse și măsurători suplimentare ale compoziției corporale, precum circumferința taliei sau măsurători obținute prin impedanță bioelectrică, atunci când sunt disponibile echipamente adecvate, personal instruit și proceduri locale.

Evaluarea greutății și a compoziției corporale poate fi sensibilă din punct de vedere emoțional pentru unii participanți, în special pentru cei care au prezentat modificări ale greutății, aspectului sau compoziției corporale asociate tratamentului. Personalul ar trebui să prezinte aceste măsurători cu tact, să explice scopul lor, să asigure intimitatea adecvată și să reamintească participanților că pot refuza orice măsurătoare individuală.

Testarea în persoană ar trebui efectuată numai atunci când sunt disponibile spațiu adecvat, echipamente, personal instruit și proceduri de siguranță de bază. Selecția finală a măsurătorilor și testelor ar trebui să țină cont de starea clinică a participanților, capacitatea funcțională, oboseală, simptome și procedurile locale de siguranță.

Atunci când sunt efectuate mai multe teste în aceeași sesiune, ordinea recomandată este: mai întâi măsurătorile compoziției corporale, urmate de testele funcționale de intensitate scăzută, testele de forță și, la final, evaluarea capacității cardiorespiratorii, atunci când sunt utilizate teste de alergare maximale sau submaximale.

Compoziția corporală

Înălțimea și greutatea ar trebui evaluate pentru a calcula indicele de masă corporală (BMI). Înălțimea ar trebui măsurată fără încălțăminte, utilizând un stadiometru, iar greutatea ar trebui măsurată cu un cântar calibrat, participantul purtând îmbrăcăminte ușoară (World Health Organization, 1995). BMI ar trebui calculat ca greutatea în kilograme împărțită la pătratul înălțimii în metri (kg/m²). Pot fi incluse măsurători suplimentare, precum circumferința taliei sau compoziția corporală determinată prin impedanță bioelectrică, atunci când sunt disponibile echipamente adecvate, personal instruit și proceduri locale, dar acestea nu sunt obligatorii în cadrul evaluării de bază.

BMI ar trebui interpretat ca un indicator practic al dimensiunilor corporale și al statusului ponderal, nu ca o măsură directă a grăsimii corporale sau ca o măsură diagnostică a obezității. Deoarece nu diferențiază masa grasă de masa musculară sau osoasă, valorile BMI ar trebui interpretate în contextul clinic al participantului, al stării funcționale și, acolo unde sunt disponibile, al măsurătorilor complementare, precum circumferința taliei sau compoziția corporală determinată prin impedanță bioelectrică (National Institute for Health and Care Excellence, 2025).

Viteza mersului obișnuit și rapid

Viteza mersului ar trebui evaluată utilizând un test de mers pe 6 m (Kim et al., 2016). Participanților li se va solicita să parcurgă o distanță marcată de 6 m în ritmul lor obișnuit, confortabil, și, într-o probă separată, cât mai repede posibil, fără a alerga. Timpul necesar parcurgerii distanței de 6 m va fi înregistrat în secunde, utilizând un cronometru. Ar trebui efectuate cel puțin două probe pentru fiecare condiție și reținut cel mai bun timp pentru mersul obișnuit și rapid. Viteza mersului va fi calculată în metri pe secundă (m/s), valorile mai mari indicând o performanță mai bună a mersului. Configurația testului de mers pe 6 m este ilustrată în Figura 1.

Figura 1. Configurația testului de mers pe șase metri.

Mobilitatea funcțională

Mobilitatea funcțională, inclusiv echilibrul dinamic și mișcările asociate agilității, ar trebui evaluată utilizând testul Timed Up and Go (TUG) (Podsiadlo & Richardson, 1991). Participanților li se solicită să înceapă așezați pe un scaun stabil, cu spatele sprijinit de spătar și tălpile pe podea. La semnalul „start”, aceștia se ridică, merg 3 m într-un ritm sigur și confortabil, se întorc în jurul unui marcaj, revin la scaun și se așază din nou. Timpul necesar îndeplinirii sarcinii este înregistrat în secunde, utilizând un cronometru, valorile mai mici indicând o mobilitate funcțională mai bună. Procedura testului Timed Up and Go este ilustrată în Figura 2.

Figura 2. Configurația testului Timed Up and Go.

Forța membrelor inferioare

Forța funcțională a membrelor inferioare ar trebui evaluată utilizând testul de ridicare de pe scaun timp de 30 de secunde (Jones et al., 1999), un test funcțional practic care a fost aplicat și la pacienți cu cancer și supraviețuitori ai cancerului (Bowman et al., 2023). Participanților li se solicită să se așeze în mijlocul unui scaun stabil, cu spatele drept, tălpile pe podea și brațele încrucișate pe piept. La semnalul „start”, aceștia se ridică complet și se așază din nou de cât mai multe ori posibil în decurs de 30 de secunde, fără a folosi brațele pentru sprijin. Se înregistrează numărul total de ridicări efectuate corect, valorile mai mari indicând o forță funcțională mai bună a membrelor inferioare. Testul de ridicare de pe scaun timp de 30 de secunde este ilustrat în Figura 3.

Figura 3. Testul de ridicare de pe scaun timp de 30 de secunde.

Forța membrelor superioare

Forța musculară izometrică a membrelor superioare ar trebui evaluată utilizând testul forței de prindere a mâinii, cu un dinamometru manual calibrat (Cantarero-Villanueva et al., 2012; Roberts et al., 2011). Participanților li se solicită să stea în picioare sau așezați, dacă este necesar, cu brațul întins pe lângă corp, încheietura mâinii în poziție neutră și fără a sprijini brațul de trunchi. Mânerul dinamometrului ar trebui ajustat la dimensiunea mâinii participantului, conform instrucțiunilor dispozitivului. Participanții sunt instruiți să strângă dinamometrul cât mai puternic posibil timp de 3–5 secunde. Ar trebui efectuate cel puțin două probe cu fiecare mână, alternând mâinile și permițând o scurtă pauză între încercări. Cea mai mare valoare obținută pentru fiecare mână este înregistrată în kilograme, valorile mai mari indicând o forță izometrică mai mare a membrelor superioare. Poziția recomandată pentru testarea forței de prindere a mâinii este ilustrată în Figura 4.

Figura 4. Poziția pentru testul forței de prindere a mâinii.

Capacitatea funcțională de efort

Capacitatea funcțională de efort ar trebui evaluată utilizând testul de mers timp de 6 minute (6MWT), conform recomandărilor standard (Crapo et al., 2002). 6MWT oferă o măsură practică a capacității funcționale de efort submaximal. Deși performanța este influențată de capacitatea cardiorespiratorie, testul nu ar trebui interpretat ca o măsură directă a capacității cardiorespiratorii maximale sau a consumului maxim de oxigen. Participanților li se solicită să meargă dus-întors pe un traseu de mers drept și plan, de 30 m, timp de 6 minute, parcurgând o distanță cât mai mare într-un ritm alert, dar sigur. Punctele de întoarcere ar trebui marcate cu conuri, iar traseul ar trebui marcat la intervale regulate pentru a facilita înregistrarea distanței. Alergarea nu este permisă. Participanții pot încetini, se pot opri sau se pot odihni dacă este necesar și pot relua mersul atunci când sunt capabili. Ar trebui oferite instrucțiuni și încurajări standardizate. Distanța totală parcursă la finalul celor 6 minute este înregistrată în metri, valorile mai mari indicând o capacitate funcțională de efort mai bună. Figura 5 ilustrează traseul 6MWT.

Figura 5. Traseul testului de mers timp de șase minute.

Interpretarea rezultatelor privind compoziția corporală și condiția fizică

Pentru adulții tineri, BMI poate fi interpretat utilizând clasificarea pentru adulți a Organizației Mondiale a Sănătății: subponderalitate (<18,5 kg/m²), greutate normală (18,5–24,9 kg/m²), supraponderalitate (25,0–29,9 kg/m²) și obezitate (≥30,0 kg/m²) (World Health Organization, 2000). BMI ar trebui interpretat ca un indicator practic al dimensiunilor corporale și al statusului ponderal, nu ca o măsură directă a grăsimii corporale sau ca o măsură diagnostică a obezității.

Atunci când este evaluată circumferința taliei, aceasta poate fi interpretată ca un indicator al adipozității centrale și al riscului cardiometabolic. Pentru adulții de origine europeană, valorile circumferinței taliei de la 94 la <102 cm la bărbați și de la 80 la <88 cm la femei indică un risc cardiometabolic crescut, în timp ce valorile de ≥102 cm la bărbați și ≥88 cm la femei indică un risc substanțial crescut (Lean et al., 1995; World Health Organization, 2011). Aceste praguri pot să nu fie adecvate pentru toate grupurile etnice și ar trebui interpretate împreună cu BMI, compoziția corporală, istoricul clinic și factorii asociați tratamentului.

Atunci când este evaluată compoziția corporală determinată prin impedanță bioelectrică, procentul de grăsime corporală și indicatorii asociați pot fi interpretați utilizând categorii de referință specifice vârstei și sexului, furnizate de producătorul dispozitivului sau de o altă sursă de referință validată. Unele dispozitive Tanita utilizează intervale de referință derivate din Gallagher et al. (2000). Aceste valori ar trebui considerate categorii descriptive de referință, nu praguri de diagnostic, în special la tinerii care trăiesc cu cancer și după cancer, la care starea de hidratare, efectele asociate tratamentului și modificările masei slabe pot influența estimările impedanței bioelectrice.

Pentru viteza mersului obișnuit și rapid, nu este recomandat un prag clinic universal pentru adulții tineri care trăiesc cu cancer și după cancer. Sunt disponibile valori de referință recente pentru adulții aparent sănătoși, care confirmă că viteza mersului variază în funcție de vârstă și sex (Andrews et al., 2023). Deoarece prezentul protocol utilizează o distanță de mers de 6 m, rezultatele ar trebui interpretate cu prudență în raport cu simptomele, limitările funcționale și modificările în timp.

Pentru testul Timed Up and Go, ar trebui luate în considerare valorile de referință specifice vârstei, acolo unde sunt disponibile. Timpii medii de finalizare la adulții cu vârste între 20 și 59 de ani variază de la aproximativ 7,5 secunde la adulții cu vârste între 20 și 29 de ani până la 8,5 secunde la adulții cu vârste între 50 și 59 de ani (Kear et al., 2017).

Pentru testul de ridicare de pe scaun timp de 30 de secunde, datele normative la adulții tineri sănătoși sunt limitate. Într-un eșantion de adulți cu vârste între 19 și 35 de ani, performanța medie a fost de 33,0 ± 5,4 repetări (Lein et al., 2022). Această valoare poate fi utilizată ca referință descriptivă generală pentru adulții mai tineri atunci când înălțimea scaunului și procedurile de testare sunt comparabile, în special atunci când se utilizează un scaun cu înălțimea de aproximativ 45 cm și un protocol similar cu brațele încrucișate. Pentru adulții din afara acestui interval de vârstă, rezultatele ar trebui interpretate în principal în raport cu simptomele, limitările funcționale și modificările în timp.

Valorile internaționale de referință specifice vârstei și sexului pentru forța de prindere a mâinii la adulții cu vârsta de 20 de ani și peste sunt disponibile de la consorțiul iGRIPS (Tomkinson et al., 2025). Aceste valori pot sprijini interpretarea descriptivă a performanței forței de prindere a mâinii, dar nu ar trebui tratate ca praguri de diagnostic clinic.

Pentru testul de mers timp de șase minute, sunt disponibile valori de referință bazate pe percentile pentru adulții aparent sănătoși cu vârste între 18 și 80 de ani (Dourado et al., 2021). Aceste valori clasifică performanța de la foarte scăzută, sub percentila 5, la superioară, peste percentila 95, și pot sprijini interpretarea descriptivă atunci când protocolul de testare este comparabil. Acestea nu ar trebui tratate ca praguri de diagnostic clinic pentru adulții tineri care trăiesc cu cancer și după cancer. Pentru toate testele practice de condiție fizică, evaluarea repetată utilizând același protocol standardizat poate fi deosebit de utilă pentru monitorizarea progresului funcțional individual, a stabilității sau a declinului.

3. Adolescenți care trăiesc cu cancer și după cancer

Această secțiune prezintă cadrul de evaluare recomandat pentru adolescenții cu vârsta de 14–17 ani care trăiesc cu cancer și după cancer. Evaluarea propusă combină chestionare online de autoevaluare adecvate vârstei și, acolo unde este fezabil, teste practice de condiție fizică efectuate în persoană. Această structură urmărește să ofere o evaluare cuprinzătoare, dar fezabilă, a calității vieții asociate sănătății, a comportamentelor legate de stilul de viață și a condiției fizice, ținând seama de etapa de dezvoltare, starea clinică, capacitatea funcțională și contextul local de implementare.

Aceleași considerații privind solicitarea participanților, descrise pentru adulții tineri, se aplică și adolescenților. În special, evaluarea online poate fi completată în mai multe sesiuni atunci când oboseala, dificultățile cognitive sau alte simptome asociate tratamentului afectează completarea. Participanților trebuie să li se permită să întrerupă și să reia completarea ori de câte ori acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, iar orice adaptări ale bateriei de evaluare trebuie documentate pentru a susține comparabilitatea între centre și momentele de evaluare. Atunci când solicitarea participanților reprezintă o preocupare, măsurile complementare opționale pot fi omise, iar cele mai relevante măsuri recomandate pot fi prioritizate în funcție de obiectivele evaluării.

3.1 Evaluarea online

Evaluarea online include instrumente de autoevaluare adecvate vârstei pentru evaluarea calității vieții asociate sănătății, a comportamentelor legate de stilul de viață, a sănătății mintale și a condiției fizice autopercepute la adolescenții care trăiesc cu cancer și după cancer. Trebuie prioritizate instrumentele validate pentru care există traduceri disponibile, ținând seama de adecvarea la etapa de dezvoltare, solicitarea participanților și cerințele de licențiere. Instrumentele recomandate pentru evaluarea online sunt descrise mai jos.

3.1.1 Date sociodemografice și date referitoare la cancer

Trebuie colectate aceleași informații sociodemografice și referitoare la cancer de bază descrise pentru adulții tineri, folosind formulări și opțiuni de răspuns adecvate vârstei. Pentru adolescenți, trebuie acordată o atenție suplimentară nivelului de școlarizare, contextului familial și necesității sprijinului unui părinte sau tutore la completarea întrebărilor medicale sau referitoare la tratament.

Întrebările privind percepțiile personale, comportamentele legate de stilul de viață și starea de bine trebuie completate de adolescent ori de câte ori este posibil. Părinții sau tutorii pot oferi sprijin la completarea informațiilor referitoare la cancer, a istoricului tratamentului sau a altor detalii medicale, atunci când este necesar.

Ca și în cazul evaluării adulților tineri, chestionarul final trebuie să facă distincția între itemii obligatorii și cei opționali, în special pentru informațiile sensibile legate de sănătate, și să includă, acolo unde este cazul, opțiuni de răspuns precum „Nu știu”, „nu se aplică” sau „prefer să nu răspund”.

3.1.2 Calitatea vieții asociate sănătății

KIDSCREEN-27 (Ravens-Sieberer et al., 2014) trebuie utilizat pentru evaluarea calității vieții asociate sănătății la adolescenții care trăiesc cu cancer și după cancer. Este un chestionar de autoevaluare conceput pentru copii și adolescenți cu vârsta între 8 și 18 ani. Chestionarul include 27 de itemi grupați în cinci dimensiuni: starea de bine fizică, starea de bine psihologică, autonomia și relațiile cu părinții, sprijinul social și relațiile cu cei de aceeași vârstă și mediul școlar. Itemii sunt evaluați pe o scală Likert cu 5 trepte, iar scorurile mai mari indică o calitate a vieții asociate sănătății mai bună în cadrul fiecărei dimensiuni.

KIDSCREEN-27 nu oferă un scor total unic sau un prag clinic universal. Fiecare dimensiune trebuie interpretată separat, de preferință folosind valorile de referință disponibile specifice vârstei, sexului și țării, precum și scorurile T standardizate. Instrucțiunile de calcul al scorurilor, procedurile de calcul al scorurilor T și valorile de referință pot fi accesate prin intermediul resurselor de analiză și al manualului de implementare KIDSCREEN de pe site-ul oficial KIDSCREEN. Chestionarul și versiunile lingvistice disponibile pot fi accesate pe site-ul oficial KIDSCREEN.

Atunci când o evaluare a calității vieții asociate sănătății specifică cancerului este relevantă pentru obiectivele evaluării, iar nivelul de solicitare a participanților permite acest lucru, modulul pentru cancer PedsQL 3.0 (formular pentru adolescenți, 13–18 ani) poate fi luat în considerare ca instrument complementar opțional, alături de KIDSCREEN-27 (Ewing et al., 2009; Varni et al., 2002).

3.1.3 Comportamente legate de stilul de viață

Evaluarea stilului de viață trebuie să acopere principalele comportamente legate de sănătate și indicatorii percepuți care pot fi asociați cu calitatea vieții, dezvoltarea și funcționarea fizică la adolescenții care trăiesc cu cancer și după cancer. Domeniile recomandate includ activitatea fizică și comportamentul sedentar, obiceiurile alimentare, somnul, sănătatea mintală și condiția fizică autopercepută.

Activitatea fizică și comportamentul sedentar

Pentru adolescenții cu vârsta de cel puțin 15 ani, activitatea fizică trebuie evaluată utilizând Chestionarul internațional privind activitatea fizică – forma scurtă (IPAQ-SF) (Craig et al., 2003), conform descrierii din Secțiunea 2.1.3 pentru adulții tineri. Chestionarul evaluează mersul pe jos și activitatea fizică de intensitate moderată și viguroasă desfășurate în ultimele șapte zile și permite exprimarea activității fizice în MET-minute pe săptămână, conform protocolului de calcul al scorurilor IPAQ. Chestionarul poate fi accesat aici.

Pentru adolescenții cu vârsta sub 15 ani, activitatea fizică trebuie evaluată utilizând Chestionarul privind activitatea fizică pentru copiii mai mari (PAQ-C) (Janz et al., 2008). PAQ-C este un chestionar de autoevaluare bazat pe rememorarea ultimelor șapte zile, conceput pentru evaluarea nivelului general de activitate fizică la copii. Include întrebări privind participarea la activități sportive și de timp liber, orele de educație fizică, pauzele școlare, pauza de prânz, activitatea după școală, activitatea de seară și activitatea din weekend. Răspunsurile sunt punctate pe o scală cu 5 trepte, valorile mai mari indicând niveluri generale de activitate fizică raportate mai ridicate. Un scor global trebuie calculat conform instrucțiunilor oficiale de calcul al scorurilor (Kowalski et al., 2004). PAQ-C oferă un indicator al participării generale la activitatea fizică, nu al duratei precise a activității, al consumului energetic sau al respectării recomandărilor privind activitatea fizică. Chestionarul și instrucțiunile de calcul al scorurilor sunt disponibile în manualul PAQ-C/PAQ-A (Kowalski et al., 2004).

Comportamentul sedentar din timpul liber trebuie evaluat utilizând Chestionarul privind comportamentul sedentar al tinerilor în timpul liber (YLSBQ) (Cabanas-Sánchez et al., 2018). YLSBQ este un chestionar de autoevaluare cu 12 itemi, conceput pentru evaluarea timpului petrecut într-o gamă largă de comportamente sedentare în timpul liber în săptămâna precedentă. Pentru fiecare comportament, participanții raportează timpul mediu estimat separat pentru o zi obișnuită din timpul săptămânii și o zi obișnuită de weekend. Chestionarul acoperă activități precum vizionarea programelor de televiziune, a videoclipurilor sau a DVD-urilor; jocurile pe calculator sau jocurile video; utilizarea internetului în scop recreativ; efectuarea temelor sau studiul cu și fără calculator; lectura de plăcere; statul pe scaun și conversațiile cu familia sau prietenii; ascultarea muzicii; utilizarea telefonului sau trimiterea mesajelor; odihna în poziție șezândă; hobby-urile cognitive; și deplasarea cu mijloace de transport motorizate. Timpul mediu zilnic pentru fiecare comportament poate fi calculat folosind următoarea formulă: [(timpul dintr-o zi din timpul săptămânii × 5) + (timpul dintr-o zi de weekend × 2)] / 7. Timpul total al comportamentului sedentar din timpul liber poate fi apoi estimat prin însumarea timpului raportat pentru cele 12 comportamente sedentare. Valorile mai mari indică un timp sedentar raportat mai mare. Timpul sedentar total și cel specific fiecărui domeniu trebuie interpretate descriptiv și, atunci când sunt disponibile evaluări repetate, în raport cu modificările înregistrate în timp la același participant. Chestionarul este disponibil ca Anexa A în materialul suplimentar al articolului original de validare și necesită acces academic sau instituțional.

Obiceiuri alimentare

Obiceiurile alimentare trebuie evaluate utilizând Indicele de calitate a dietei mediteraneene pentru copii și adolescenți (KIDMED) (Serra-Majem et al., 2004). KIDMED este un chestionar de autoevaluare cu 16 itemi, conceput pentru evaluarea aderenței la modelul alimentar mediteraneean la copii și adolescenți. Chestionarul include itemi cu răspuns da/nu referitori la principalele alegeri alimentare și obiceiuri alimentare, precum consumul de fructe și legume, pește, leguminoase, cereale, produse lactate, fructe cu coajă lemnoasă, utilizarea uleiului de măsline, obiceiurile privind micul dejun, consumul de alimente de tip fast-food și aportul de dulciuri sau produse de patiserie din comerț. Doisprezece itemi reflectă obiceiuri alimentare conforme cu modelul mediteraneean și primesc +1 punct pentru un răspuns afirmativ, iar patru itemi reflectă obiceiuri mai puțin favorabile și primesc −1 punct pentru un răspuns afirmativ. Scorul total variază de la −4 la 12, scorurile mai mari indicând o aderență mai mare la dieta mediteraneeană. Scorurile de 3 sau mai mici sunt interpretate în mod obișnuit ca aderență scăzută, scorurile de la 4 la 7 ca aderență medie, iar scorurile de 8 sau mai mari ca aderență ridicată. Chestionarul este disponibil în Tabelul 1 din articolul original de validare.

TFEQ-R21 (Cappelleri et al., 2009), descris în Secțiunea 2.1.3, poate fi inclus ca instrument complementar opțional atunci când comportamentul alimentar prezintă un interes specific. Utilizarea sa trebuie limitată la adolescenții pentru care este disponibilă și adecvată o versiune corespunzătoare vârstei și limbii. Chestionarul oferă scoruri separate pentru restricția cognitivă, alimentația necontrolată și alimentația emoțională, scorurile mai mari indicând o manifestare mai accentuată a comportamentului alimentar corespunzător. Informații suplimentare despre TFEQ-R21 sunt disponibile în publicația de validare aici. Cerințele privind accesul și licențierea trebuie verificate cu furnizorul oficial al instrumentului.

Durata somnului și somnolența diurnă

Cantitatea de somn trebuie evaluată folosind întrebări scurte de autoevaluare privind ora obișnuită de culcare și ora de trezire în zilele cu școală și în zilele fără școală. Aceste răspunsuri pot fi utilizate pentru estimarea duratei obișnuite a somnului separat pentru zilele din timpul săptămânii și pentru weekenduri, precum și a duratei medii a somnului pe parcursul unei săptămâni obișnuite.

Somnolența diurnă trebuie evaluată utilizând Scala de somnolență Epworth pentru copii și adolescenți (ESS-CHAD) (Janssen et al., 2017; Wang et al., 2017). ESS-CHAD este un chestionar de autoevaluare cu 8 itemi, conceput pentru evaluarea probabilității de a adormi sau de a ațipi în situații obișnuite din timpul zilei. Itemii se referă la situații precum statul pe scaun și cititul, vizionarea programelor de televiziune, statul pe scaun într-o sală de clasă sau într-un loc public, deplasarea ca pasager într-o mașină, întinderea pentru odihnă după-amiaza, statul pe scaun și conversația cu cineva, statul liniștit pe scaun după prânz și statul pe scaun în timpul mesei. Fiecare item este punctat de la 0 la 3, de la „nu aș ațipi niciodată” până la o probabilitate mare de a ațipi. Scorurile itemilor sunt însumate pentru a obține un scor total de la 0 la 24, scorurile mai mari indicând o somnolență diurnă raportată mai accentuată. ESS-CHAD trebuie utilizată în principal la adolescenții cu vârsta de cel puțin 12 ani. Este un instrument subiectiv de screening și nu trebuie utilizat singur ca instrument de diagnostic. Chestionarul poate fi accesat aici.

Sănătatea mintală

PSS-10, prezentat ca alternativă mai scurtă și fezabilă în Secțiunea 2.1.3, trebuie utilizat pentru evaluarea stresului perceput la adolescenți (Cohen & Williamson, 1988). PSS-10 a fost examinat pe eșantioane de adolescenți, inclusiv adolescenți aflați la începutul adolescenței, și a demonstrat proprietăți psihometrice acceptabile la adolescenții cu vârsta de cel puțin 12 ani (Kechter et al., 2019; Marakshina et al., 2024). Chestionarul evaluează măsura în care situațiile din viața cotidiană sunt percepute ca imprevizibile, incontrolabile sau copleșitoare în ultima lună. Fiecare item este evaluat pe o scală cu 5 trepte, de la 0 („niciodată”) la 4 („foarte des”). Patru itemi formulați pozitiv sunt punctați invers, iar răspunsurile la itemi sunt însumate pentru a obține un scor total de la 0 la 40, scorurile mai mari indicând un stres perceput mai accentuat. PSS-10 trebuie utilizat la adolescenții cu vârsta de cel puțin 12 ani, folosind o versiune adecvată vârstei și validată lingvistic ori de câte ori aceasta este disponibilă. Pentru adolescenții mai tineri, stresul perceput trebuie evaluat numai atunci când este disponibil un instrument adecvat, specific copiilor, în limba și contextul relevante. PSS-10 nu este un instrument de diagnostic și nu trebuie interpretat ca o evaluare clinică a sănătății mintale. Chestionarul poate fi accesat aici.

Scala revizuită de anxietate și depresie pentru copii – 25 de itemi (RCADS-25) trebuie utilizată pentru evaluarea simptomelor de anxietate și depresie la adolescenții care trăiesc cu cancer și după cancer. RCADS-25 este un chestionar de autoevaluare conceput pentru tinerii cu vârsta între 8 și 18 ani și oferă scoruri separate pentru simptomele generale de anxietate și simptomele depresive (Ebesutani et al., 2012). Chestionarul include 25 de itemi evaluați pe o scală de răspuns cu 4 trepte, de la 0 („niciodată”) la 3 („întotdeauna”). Scorul pentru anxietate se bazează pe 15 itemi și variază de la 0 la 45, iar scorul pentru depresie se bazează pe 10 itemi și variază de la 0 la 30. Un scor total de anxietate și depresie poate fi calculat și prin însumarea tuturor itemilor, scorurile mai mari indicând o severitate mai mare a simptomelor raportate. Scorurile brute pot fi convertite în scoruri T ajustate în funcție de vârstă și sex, folosind resursele oficiale de calcul al scorurilor RCADS. Scorurile trebuie interpretate ca indicatori de screening, nu ca criterii de diagnostic, iar scorurile ridicate trebuie analizate în raport cu contextul clinic al adolescentului și cu procedurile locale de protecție sau de trimitere către servicii specializate. Chestionarul, instrucțiunile de calcul al scorurilor și versiunile lingvistice disponibile pot fi accesate pe site-ul oficial RCADS.

Condiția fizică autopercepută

IFIS, descris în Secțiunea 2.1.3, trebuie utilizat și pentru evaluarea condiției fizice autopercepute la adolescenți. Versiunea pentru adolescenți include aceiași cinci itemi. IFIS a fost inițial dezvoltat și validat la adolescenți europeni în cadrul studiului HELENA (Ortega et al., 2011). Chestionarul poate fi accesat aici.

Toate versiunile lingvistice și versiunile pentru diferite grupuri de populație pot fi găsite pe site-ul oficial IFIS.

3.2 Evaluarea condiției fizice în persoană

Evaluarea în persoană urmărește să completeze informațiile autoraportate cu măsurători practice, adecvate vârstei, ale condiției fizice asociate sănătății la adolescenții care trăiesc cu cancer și după cancer. Testele propuse au fost selectate ținând seama de fezabilitate, cerințele minime de echipament și adecvarea pentru diferitele contexte ale partenerilor.

Înălțimea și greutatea trebuie măsurate înaintea testelor de condiție fizică, acolo unde este fezabil și adecvat, pentru a calcula indicele de masă corporală (IMC).

Măsurătorile cu prioritate ridicată în acest protocol sunt înălțimea și greutatea pentru calcularea IMC, forța de prindere a mâinii, săritura în lungime de pe loc și testul de alergare navetă pe 20 m. Aceste măsurători au fost identificate drept componente de bază ale proiectului de consens privind bateria internațională de teste de condiție fizică pentru tineri, destinată monitorizării și supravegherii copiilor și adolescenților (YFIT) (Ortega et al., 2025).

Bateriile de teste de condiție fizică sunt concepute în mod deliberat pentru anumite grupe de vârstă și, prin urmare, diferă între adolescenți și adulții tineri. Forța de prindere a mâinii este singurul test de condiție fizică comun ambelor cadre de evaluare; în consecință, rezultatele celorlalte teste de condiție fizică nu trebuie reunite sau comparate direct între cele două grupe de vârstă.

Testarea în persoană trebuie efectuată numai atunci când sunt disponibile un spațiu adecvat, echipamente, personal instruit și proceduri de siguranță de bază. Selecția finală a testelor trebuie să țină seama de starea clinică a adolescentului, efectele asociate tratamentului, capacitatea funcțională, oboseală, simptome, etapa de dezvoltare și procedurile locale de siguranță.

Atunci când sunt efectuate mai multe teste în aceeași sesiune, ordinea recomandată este: mai întâi măsurătorile compoziției corporale, apoi testele de forță și, la final, evaluarea capacității cardiorespiratorii, atunci când sunt utilizate teste de alergare maximale sau submaximale.

Testele cu prioritate ridicată sunt descrise mai jos. Detalii suplimentare privind procedurile standardizate, echipamentele, calculul scorurilor și videoclipurile demonstrative sunt disponibile în Tabelul 3 din articolul YFIT cu acces deschis.

Compoziția corporală

Înălțimea și greutatea trebuie măsurate înaintea testelor de condiție fizică, folosind un cântar electronic și un stadiometru. Participanții trebuie să poarte îmbrăcăminte ușoară și să își scoată încălțămintea. Trebuie efectuate două măsurători ale înălțimii și greutății, iar valoarea medie pentru fiecare trebuie păstrată. Greutatea trebuie înregistrată cu o precizie de 0.1 kg, iar înălțimea cu o precizie de 0.1 cm. Indicele de masă corporală trebuie calculat ca greutatea în kilograme împărțită la pătratul înălțimii în metri (kg/m²).

Forța musculară

Forța musculară a părții superioare a corpului trebuie evaluată utilizând testul forței de prindere a mâinii, cu un dinamometru de mână reglabil. Distanța dintre mânere trebuie ajustată în funcție de dimensiunea mâinii, iar mâna dominantă trebuie înregistrată înaintea testării. Participanții trebuie să efectueze testul în picioare, atunci când este adecvat, cu brațul întins de-a lungul corpului și dinamometrul ținut la distanță de trunchi. Trebuie efectuate două încercări cu fiecare mână, alternând mâinile și permițând o scurtă pauză între rundele de testare. Cel mai bun rezultat pentru fiecare mână trebuie înregistrat în kilograme, cu o precizie de 0.1 kg. Valorile pentru mâna dreaptă și mâna stângă trebuie raportate separat, indicând mâna dominantă. Poziția recomandată pentru testarea forței de prindere a mâinii este ilustrată în Figura 4.

Puterea musculară a părții inferioare a corpului trebuie evaluată utilizând testul de săritură în lungime de pe loc, pe o suprafață dură, antiderapantă, cu o linie de plecare clar marcată și o ruletă. Participanților li se solicită să sară cât mai departe posibil din poziția stând, desprinzându-se și aterizând cu ambele picioare simultan. Distanța trebuie măsurată de la linia de plecare până la partea posterioară a călcâiului cel mai apropiat de linie. Trebuie efectuate două încercări valide, iar cel mai bun rezultat trebuie înregistrat la cel mai apropiat centimetru întreg. Amenajarea pentru testul de săritură în lungime de pe loc este ilustrată în Figura 6.

Figura 6. Testul de săritură în lungime de pe loc.

Capacitatea cardiorespiratorie

Capacitatea cardiorespiratorie trebuie evaluată utilizând testul de alergare navetă pe 20 m. Testul necesită un traseu plan, antiderapant, de 20 m, marcat clar la ambele capete, și înregistrarea audio standardizată. Participanților li se solicită să alerge înainte și înapoi între cele două linii, în ritmul semnalelor audio. Testul începe la 8.5 km/h, viteza crescând cu 0.5 km/h în fiecare minut. Testul trebuie încheiat atunci când participantul se oprește din cauza oboselii sau nu reușește să ajungă la linie de două ori consecutiv. Ultima jumătate de etapă finalizată trebuie înregistrată ca rezultat principal. Traseul testului de alergare navetă pe 20 m este ilustrat în Figura 7.

Figura 7. Traseul testului de alergare navetă pe 20 m.

Interpretarea rezultatelor privind compoziția corporală și condiția fizică

Valorile de referință specifice vârstei și sexului pentru dimensiunile corporale și măsurătorile condiției fizice, inclusiv forța de prindere a mâinii, săritura în lungime de pe loc și testul de alergare navetă pe 20 m, sunt disponibile în publicația privind valorile de referință europene FitBack (Ortega et al., 2023). Articolul principal oferă tabele de referință și curbe percentile pentru măsurătorile condiției fizice, iar materialul suplimentar include valori de referință suplimentare pentru indicatorii compoziției corporale.

Aceste valori de referință pot susține interpretarea descriptivă și monitorizarea progresului individual în timp. Ele nu trebuie considerate praguri de diagnostic clinic și trebuie interpretate în raport cu etapa de dezvoltare, contextul clinic și rezultatele evaluărilor repetate.

4. Sinteza instrumentelor de evaluare recomandate și a materialelor necesare

Tabelele de mai jos oferă o prezentare practică a instrumentelor de evaluare descrise în acest protocol. Acestea sintetizează principalele domenii evaluate, instrumentele sau testele de teren recomandate, principalele rezultate obținute și, după caz, materialele necesare pentru evaluarea față în față. Pentru măsurile bazate pe chestionare, tabelele de sinteză indică și cerințele relevante privind licențierea sau accesul, pentru a sprijini implementarea în centrele partenere.

Recomandările privind evaluarea online sunt prezentate separat pentru adulții tineri și adolescenți, reflectând selecția chestionarelor în funcție de vârstă, descrisă în secțiunile 2 și 3. Tabelul 1 sintetizează instrumentele de evaluare online recomandate pentru adulții tineri care trăiesc cu cancer și după cancer, iar Tabelul 2 prezintă măsurile corespunzătoare specifice adolescenților.

Tabelul 1. Instrumente de evaluare online recomandate pentru adulții tineri care trăiesc cu cancer și după cancer

Tabelul 2. Instrumente de evaluare online recomandate pentru adolescenții care trăiesc cu cancer și după cancer

Tabelele 3 și 4 sintetizează măsurile de evaluare față în față recomandate pentru adulții tineri și, respectiv, adolescenți. Acestea sunt concepute ca referință practică pentru implementare și trebuie consultate împreună cu procedurile detaliate, considerentele de siguranță și adaptările descrise în secțiunile relevante ale acestui protocol.

Tabelul 3. Măsuri de evaluare față în față recomandate pentru adulții tineri care trăiesc cu cancer și după cancer

*Măsurile opționale ale compoziției corporale trebuie incluse numai atunci când sunt disponibile echipamente adecvate, personal instruit și proceduri locale.

Tabelul 4. Măsuri de evaluare față în față recomandate pentru adolescenții care trăiesc cu cancer și după cancer

Măsurile incluse în acest tabel corespund măsurilor de bază privind dimensiunile corporale și condiția fizică identificate în proiectul de consens Youth Fitness International Test (YFIT).

5. Siguranță, contraindicații și adaptări

Următoarele considerații privind siguranța, contraindicații și adaptări se aplică în principal componentelor de evaluare a condiției fizice desfășurate în persoană din cadrul acestui protocol.

Activitatea fizică, exercițiile fizice și evaluarea condiției fizice sunt considerate, în general, sigure și benefice pentru tinerii care trăiesc cu cancer și după cancer, atunci când sunt individualizate și supravegheate în mod corespunzător (Campbell et al., 2019; Wurz et al., 2021). Cu toate acestea, evaluarea trebuie să țină cont de efectele tardive asociate cancerului, simptomele actuale, stadiul tratamentului, capacitatea funcțională și autonomia participantului.

Testarea condiției fizice nu este obligatorie. Testele individuale pot fi adaptate, amânate sau întrerupte în funcție de recomandările sau restricțiile medicale relevante, de starea actuală de sănătate a participantului și de aprecierea personalului instruit corespunzător. Procedurile aplicabile privind consimțământul trebuie finalizate înainte de evaluare; informații suplimentare privind consimțământul, asentimentul și gestionarea datelor sunt furnizate în Secțiunea 6.

5.1 Înainte de evaluare și verificarea siguranței

Înainte de testarea în persoană, personalul instruit corespunzător trebuie să confirme eligibilitatea, recomandările sau restricțiile medicale relevante și disponibilitatea participantului de a lua parte în ziua respectivă. O verificare succintă a siguranței trebuie să vizeze simptomele recente sau actuale, inclusiv durerea, oboseala neobișnuită, amețeala, leșinul, dificultățile de respirație, febra sau semnele de infecție, precum și intervențiile chirurgicale recente, leziunile, problemele asociate tratamentului sau medicației care pot afecta participarea în condiții de siguranță.

Participanții trebuie, de asemenea, întrebați dacă se simt capabili să finalizeze evaluarea planificată. În cazul în care simptomele sunt noi, se agravează sau sunt potențial îngrijorătoare, testul respectiv trebuie adaptat, amânat sau reprogramat. Motivul pentru care nu se continuă trebuie consemnat.

Înainte de începerea testării, participanții trebuie să primească o explicație clară a sesiunii, inclusiv scopul și ordinea testelor, nivelul de efort estimat și dreptul lor de a lua o pauză, de a refuza sau de a opri orice test în orice moment. Înainte de testele dinamice sau bazate pe efort, trebuie efectuată o scurtă încălzire, în special înaintea celor care implică forța membrelor inferioare, mobilitatea, săriturile sau alergarea. Aceasta poate include mers ușor, exerciții blânde de mobilitate și exersarea la intensitate scăzută a mișcării planificate.

Acest protocol nu înlocuiește evaluarea clinică preliminară pentru exerciții fizice sau luarea deciziilor medicale. Personalul care necesită îndrumări mai detaliate privind contraindicațiile absolute și relative ale testării la efort trebuie să consulte ghidurile privind exercițiile fizice specifice cancerului pentru adulții tineri și adolescenți (Campbell et al., 2019; Wurz et al., 2021), împreună cu ediția actuală a Ghidurilor pentru testarea la efort și prescrierea exercițiilor fizice ale Colegiului American de Medicină Sportivă. Aceste surse trebuie utilizate alături de traseele clinice locale și de recomandările medicale specifice afecțiunii.

5.2 Adaptări și considerații specifice testelor

Selectarea și administrarea testelor trebuie adaptate în funcție de simptomele actuale, efectele asociate tratamentului, limitările funcționale și recomandările medicale relevante. Orice test omis sau modificat trebuie documentat, împreună cu motivul acestei decizii (Campbell et al., 2019; Wurz et al., 2021).

Pentru participanții cu durere la nivelul membrelor superioare, intervenții chirurgicale recente, amplitudine redusă a mișcării, slăbiciune marcată, neuropatie periferică, simptome asociate limfedemului sau alte probleme ale membrelor superioare, testarea forței de prindere a mâinii trebuie adaptată, amânată sau omisă, după caz.

Pentru participanții cu durere la nivelul membrelor inferioare, tulburări de echilibru, limitări ale mobilității, neuropatie periferică, intervenții chirurgicale recente, leziuni musculoscheletale sau alte probleme ale membrelor inferioare, testele care implică mersul, ridicarea de pe scaun, săriturile sau alergarea trebuie adaptate, amânate sau omise, după caz. Săritura în lungime de pe loc și testul de alergare navetă pe 20 m nu trebuie efectuate atunci când impactul, schimbările rapide de direcție sau efortul maximal nu sunt adecvate. Testul de alergare navetă pe 20 m trebuie efectuat numai atunci când este adecvat din punct de vedere clinic, sub supravegherea personalului instruit corespunzător și în conformitate cu procedurile locale de siguranță și de urgență.

În prezența fragilității osoase, a leziunilor osoase cunoscute sau suspectate, a durerii asociate afectării scheletice sau a altor probleme structurale, testele care implică impact sau intensitate ridicată trebuie luate în considerare numai după obținerea unor recomandări clinice relevante. Selectarea testelor trebuie să acorde prioritate siguranței, confortului și relevanței funcționale, nu finalizării întregii baterii de evaluare (Campbell et al., 2019).

Testele cardiorespiratorii, în special cele maximale sau aproape maximale, trebuie adaptate sau amânate în prezența oboselii semnificative, a dificultăților de respirație inexplicabile, a amețelii, a durerii toracice, a unei boli acute sau a altor simptome care pot afecta toleranța la efort în condiții de siguranță. Pot fi luate în considerare alternative de intensitate mai redusă, după caz.

5.3 În timpul evaluării

Personalul trebuie să monitorizeze participantul pe tot parcursul evaluării pentru a identifica semne vizibile de suferință, oboseală neobișnuită, durere, amețeală, probleme de echilibru, dificultăți de respirație sau alte semne care pot afecta participarea în condiții de siguranță.

Participanților trebuie să li se permită să ia o pauză, să se odihnească sau să întrerupă un test individual în orice moment. Testarea trebuie oprită imediat dacă participantul solicită acest lucru sau dacă apar simptome îngrijorătoare, inclusiv durere toracică, leșin sau stare de presincopă, amețeală severă, dificultăți marcate de respirație, slăbiciune bruscă sau durere acută.

Trebuie prevăzute perioade de odihnă între teste, care să fie prelungite atunci când este necesar, în funcție de simptome, recuperare și efortul perceput. Testele care implică un efort mai mare, impact sau schimbări rapide de direcție trebuie continuate numai atunci când participantul pare suficient de recuperat și este dispus să continue.

Orice abatere imediată de la protocol, întrerupere a testului, simptom raportat de participant sau eveniment advers trebuie consemnat la momentul evaluării, inclusiv testul în cauză și orice măsură luată.

Aceste proceduri de monitorizare, odihnă și oprire sunt în concordanță cu ghidurile privind exercițiile fizice specifice cancerului, care recomandă supravegherea individualizată și modificarea activităților de evaluare în funcție de simptome (Campbell et al., 2019; Wurz et al., 2021).

5.4 După evaluare și documentarea

După evaluare, participanților trebuie să li se acorde suficient timp pentru recuperare și trebuie să fie întrebați dacă au prezentat durere, amețeală, oboseală neobișnuită, dificultăți de respirație sau alte simptome îngrijorătoare în timpul testării sau imediat după aceasta.

Finalizarea sau nefinalizarea fiecărui test trebuie consemnată, împreună cu orice adaptare, întrerupere, abatere de la protocol sau eveniment advers. În cazul în care un test nu a fost efectuat sau a fost întrerupt, motivul trebuie documentat.

Participanților care raportează simptome persistente sau îngrijorătoare trebuie să li se recomande să contacteze echipa medicală care îi îngrijește sau să urmeze traseul clinic local relevant. Orice eveniment advers care necesită măsuri suplimentare trebuie gestionat și raportat în conformitate cu procedurile stabilite de partenerul responsabil de implementare.

6. Colectarea datelor, calcularea scorurilor și armonizarea

6.1 Consimțământul și protecția datelor

Înainte de colectarea oricăror date personale sau referitoare la sănătate, participanții trebuie să primească informații clare și accesibile despre scopul evaluării, datele care urmează să fie colectate, caracterul voluntar al participării, utilizarea și stocarea datelor, precum și datele de contact relevante pentru întrebări sau retragere.

Pentru adulții tineri, consimțământul informat trebuie obținut direct de la participant înainte de începerea oricărei evaluări. Participarea trebuie să rămână voluntară pe tot parcursul evaluării, iar participanții trebuie să poată refuza să răspundă la anumite întrebări sau să întrerupă orice chestionar ori test de condiție fizică fără a oferi un motiv.

Pentru adolescenți, consimțământul părintelui sau al tutorelui și asentimentul adolescentului trebuie obținute atunci când sunt impuse de procedurile etice, juridice și instituționale aplicabile. Informațiile oferite adolescenților trebuie să utilizeze un limbaj adecvat vârstei și să precizeze clar că aceștia pot refuza să răspundă la anumite întrebări sau pot opri o evaluare în orice moment.

Înainte de începerea colectării datelor, fiecare partener de implementare trebuie să obțină aprobarea comitetului competent de etică a cercetării sau a organismului instituțional de evaluare relevant, conform procedurilor naționale și instituționale aplicabile. Dacă nu este necesară o aprobare etică formală, orice exceptare sau decizie instituțională echivalentă trebuie documentată. Numărul relevant al aprobării sau numărul de referință trebuie, de asemenea, înregistrat, după caz.

Consimțământul pentru participarea la evaluare trebuie documentat separat de procedurile de protecție a datelor. Fiecare partener de implementare trebuie să se asigure că datele personale și cele referitoare la sănătate sunt colectate, stocate și gestionate în conformitate cu GDPR și cu cerințele naționale și instituționale aplicabile, inclusiv prin identificarea unui temei juridic adecvat și a unor garanții pentru prelucrarea datelor referitoare la sănătate.

6.2 Recomandări privind înregistrarea datelor și aspecte referitoare la consecvență

Atunci când datele sunt colectate în contexte diferite, se recomandă utilizarea unui cod de identificare a participantului pentru a corela răspunsurile la chestionarele online cu înregistrările evaluărilor efectuate în persoană, fără a include informații care permit identificarea directă în setul de date de lucru sau de analiză.

Pentru a sprijini comparabilitatea, înregistrările pot include ID-ul participantului, țara sau centrul partener, versiunea lingvistică utilizată, data evaluării, ID-ul evaluatorului pentru testele efectuate în persoană și, după caz, etapa sau momentul evaluării.

Se recomandă un dicționar de date de bază pentru documentarea denumirilor variabilelor, etichetelor, opțiunilor de răspuns permise, unităților de măsură, regulilor de calculare a scorurilor și a oricăror variabile derivate. De asemenea, pot fi stabilite în prealabil opțiuni standard de răspuns pentru datele lipsă sau incomplete, de exemplu: întrebare neadresată, răspuns refuzat, nu se aplică, test neefectuat din considerente de siguranță, test neefectuat la alegerea participantului, problemă cu echipamentul, problemă tehnică sau alt motiv.

Pentru testele de condiție fizică efectuate în persoană, fișa de evaluare ar trebui să includă, de preferință, denumirea testului, numărul de încercări, valoarea finală, unitatea de măsură și observații sau motivul nefinalizării. Un exemplu simplu de structură este prezentat în Tabelul 5.

Tabelul 5. Exemplu de fișă de evaluare în persoană pentru adulții tineri

Aceeași structură de înregistrare poate fi adaptată pentru evaluările adolescenților, incluzând înălțimea, greutatea, forța de prehensiune a mâinii drepte și a mâinii stângi, săritura în lungime de pe loc și performanța la testul de alergare navetă pe 20 m, împreună cu orice adaptări sau motive ale nefinalizării.

Pentru a sprijini armonizarea între centrele participante, procedurile specifice fiecărui test care pot influența rezultatele, inclusiv echipamentul, poziția participantului, numărul de încercări, perioadele de repaus și criteriile de oprire a testului, trebuie standardizate ori de câte ori este posibil și documentate.

Atunci când participanții sunt evaluați la mai multe momente, trebuie utilizate, ori de câte ori este posibil, aceeași versiune validată a chestionarului, același protocol de testare, același tip de echipament și aceleași proceduri de calculare a scorurilor. Orice modificare a versiunii lingvistice, a echipamentului, a evaluatorului, a condițiilor de testare sau a adaptărilor protocolului trebuie documentată, deoarece acești factori pot afecta comparabilitatea în timp.

6.3 Calcularea scorurilor și interpretarea

Scorurile chestionarelor și rezultatele testelor de condiție fizică efectuate pe teren trebuie calculate conform instrucțiunilor oficiale pentru instrumentul, protocolul și versiunea lingvistică validată utilizate. Variabilele derivate, precum indicele de masă corporală, viteza de mers, indicatorii activității fizice sau scorurile scalelor chestionarelor, trebuie să respecte proceduri de calculare a scorurilor predefinite și documentate.

Valorile de referință recunoscute, datele normative sau valorile-prag pentru măsurile incluse în acest protocol sunt indicate în secțiunile relevante, acolo unde sunt disponibile. Aceste valori pot sprijini interpretarea rezultatelor și identificarea potențialelor aspecte care necesită atenție suplimentară. Totuși, valorile de referință și valorile-prag pot fi actualizate pe măsură ce dovezile științifice evoluează și, prin urmare, trebuie interpretate utilizând cele mai recente surse validate disponibile.

Intervalele de vârstă acoperite de fiecare instrument și valorile de referință disponibile pot să nu corespundă întotdeauna exact grupelor de vârstă țintă definite în acest protocol, deoarece sunt stabilite prin studiile originale de validare și seturile de date normative. Instrumentele trebuie administrate în cadrul intervalului de vârstă susținut de dovezile de validare și de recomandările oficiale. Pentru interpretarea rezultatelor, trebuie utilizate valori de referință specifice vârstei care includ vârsta participantului, ori de câte ori sunt disponibile. Dacă nu există o valoare de referință pentru vârsta exactă și nu este prevăzută o valoare-prag stabilită, cea mai apropiată referință disponibilă specifică vârstei poate fi utilizată cu precauție ca reper descriptiv aproximativ. O astfel de extrapolare trebuie semnalată clar și nu trebuie interpretată ca un prag clinic validat sau ca o clasificare diagnostică.

Rezultatele nu trebuie interpretate izolat sau utilizate ca evaluare diagnostică. Pe lângă comparația cu valorile de referință, schimbările observate la același participant în timp pot oferi informații valoroase despre progresul, stabilitatea sau declinul funcțional. Interpretarea trebuie să țină cont de vârsta participantului, sex, istoricul clinic, efectele asociate tratamentului, simptomele actuale, capacitatea funcțională și condițiile evaluării.

Atunci când rezultatele ridică îngrijorări clinice sau pot influența deciziile privind exercițiul fizic, reabilitarea sau monitorizarea ulterioară, interpretarea trebuie susținută de un raționament clinic adecvat și, după caz, de consultarea unor profesioniști calificați din domeniul sănătății sau al exercițiului fizic.

6.4 Gestionarea răspunsurilor îngrijorătoare la chestionare

Înainte de începerea colectării datelor, fiecare partener de implementare trebuie să stabilească o procedură locală clară pentru analizarea și abordarea rezultatelor potențial îngrijorătoare ale chestionarelor, în special a celor legate de anxietate, depresie, stres perceput sau alți indicatori de suferință psihologică. Rezultatele trebuie analizate de personal instruit corespunzător, în conformitate cu recomandările validate privind calcularea scorurilor și interpretarea pentru fiecare instrument.

Atunci când scorurile indică simptome accentuate sau ridică îngrijorări, participanților trebuie să li se ofere monitorizare și sprijin ulterior adecvate, în conformitate cu circuitele locale de îngrijire clinică, de protecție și de trimitere către servicii specializate. Pragurile și acțiunile specifice trebuie predefinite de fiecare partener de implementare, ținând cont de instrumentul utilizat, vârsta participantului, contextul clinic și procedurile instituționale aplicabile. Scorurile chestionarelor trebuie tratate ca indicatori de screening, nu ca evaluări diagnostice.

Atunci când răspunsurile sugerează un risc imediat sau grav pentru siguranța ori bunăstarea participantului, procedura locală relevantă de protecție urgentă sau de intervenție clinică trebuie urmată fără întârziere.

7. Declarații

7.1 Finanțare și declinarea responsabilității

Acest proiect a primit finanțare din Programul EU4Health al Uniunii Europene în temeiul Acordului de grant nr. 101219053.

Cofinanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate aparțin însă exclusiv autorului (autorilor) și nu reflectă neapărat punctele de vedere și opiniile Uniunii Europene sau ale Agenției Executive Europene pentru Domeniile Sănătății și Digital (HaDEA). Nici Uniunea Europeană, nici autoritatea care acordă finanțarea nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.

7.2 Utilizarea inteligenței artificiale generative

ChatGPT (OpenAI) a fost utilizat în timpul elaborării acestui protocol pentru a sprijini revizuirea lingvistică, a îmbunătăți claritatea și lizibilitatea și a contribui la rafinarea și structurarea unor secțiuni selectate. ChatGPT a fost utilizat, de asemenea, pentru a genera figurile ilustrative care prezintă anumite proceduri de evaluare a condiției fizice, pe baza instrucțiunilor și specificațiilor furnizate de autori.

Toate textele și figurile realizate cu asistența IA au fost verificate de autori din perspectiva exactității, a adecvării științifice și a concordanței cu protocolul. Selectarea instrumentelor de evaluare, deciziile metodologice, interpretarea dovezilor și conținutul final rămân în responsabilitatea autorilor. În acest document nu sunt prezentate date, constatări ale cercetării sau rezultate empirice generate de IA.

Referințe bibliografice

1. Aaronson, N. K., Ahmedzai, S., Bergman, B., Bullinger, M., Cull, A., Duez, N. J., Filiberti, A., Flechtner, H., Fleishman, S. B., Haes, J. C. J. M. D., Kaasa, S., Klee, M., Osoba, D., Razavi, D., Rofe, P. B., Schraub, S., Sneeuw, K., Sullivan, M., & Takeda, F. (1993). QLQ-C30 al Organizației Europene pentru Cercetarea și Tratamentul Cancerului: un instrument de evaluare a calității vieții pentru utilizare în studiile clinice internaționale în oncologie. Revista Institutului Național de Cancer, 85(5), 365–376. https://doi.org/10.1093/JNCI/85.5.365
2. Andrews, A. W., Vallabhajosula, S., Boise, S., & Bohannon, R. W. (2023). Viteza normală de mers variază în funcție de vârstă și sex, dar nu și de regiunea geografică: o revizuire sistematică. Revista de fizioterapie, 69(1), 47–52. https://doi.org/10.1016/j.jphys.2022.11.005
3. Bowman, A., Denehy, L., Benjemaa, A., Crowe, J., Bruns, E., Hall, T., Traill, A., & Edbrooke, L. (2023). Fezabilitatea și siguranța testului de ridicare de pe scaun în 30 de secunde, administrat prin telemedicină: un studiu observațional. PM & R : Revista de leziuni, funcționalitate și reabilitare, 15(1), 31–40. https://doi.org/10.1002/PMRJ.12783
4. Buysse, D. J., Reynolds, C. F., Monk, T. H., Berman, S. R., & Kupfer, D. J. (1989). Indicele Pittsburgh al calității somnului: un nou instrument pentru practica și cercetarea psihiatrică. Cercetare în psihiatrie, 28(2), 193–213. https://doi.org/10.1016/0165-1781(89)90047-4
5. Cabanas-Sánchez, V., Martínez-Gómez, D., Esteban-Cornejo, I., Castro-Piñero, J., Conde-Caveda, J., & Veiga, Ó. L. (2018). Fidelitatea și validitatea Chestionarului privind comportamentul sedentar în timpul liber la tineri (YLSBQ). Revista de știință și medicină în sport, 21(1), 69–74. https://doi.org/10.1016/J.JSAMS.2017.10.031
6. Campbell, K. L., Winters-Stone, K. M., Wiskemann, J., May, A. M., Schwartz, A. L., Courneya, K. S., Zucker, D. S., Matthews, C. E., Ligibel, J. A., Gerber, L. H., Morris, G. S., Patel, A. V., Hue, T. F., Perna, F. M., & Schmitz, K. H. (2019). Ghiduri privind exercițiul fizic pentru supraviețuitorii cancerului: declarație de consens a unei mese rotunde internaționale multidisciplinare. Medicină și știință în sport și exercițiu fizic, 51(11), 2375–2390. https://doi.org/10.1249/MSS.0000000000002116
7. Cantarero-Villanueva, I., Fernández-Lao, C., Díaz-Rodríguez, L., Fernández-De-Las-Peñas, C., Ruiz, J. R., & Arroyo-Morales, M. (2012). Testul forței de prehensiune ca măsură a funcționalității la supraviețuitoarele cancerului de sân: relația cu simptomele asociate cancerului și cu parametrii fizici și fiziologici. Revista americană de medicină fizică & reabilitare, 91(9), 774–782. https://doi.org/10.1097/PHM.0B013E31825F1538
8. Cappelleri, J. C., Bushmakin, A. G., Gerber, R. A., Leidy, N. K., Sexton, C. C., Lowe, M. R., & Karlsson, J. (2009). Analiza psihometrică a Chestionarului cu trei factori privind comportamentul alimentar-R21: rezultate obținute dintr-un eșantion mare și divers de participanți cu și fără obezitate. Revista internațională de obezitate, 33(6), 611–620. https://doi.org/10.1038/ijo.2009.74
9. Cohen, S., Kamarck, T., & Mermelstein, R. (1983). O măsură globală a stresului perceput. Revista de sănătate și comportament social, 24(4), 385–396. https://doi.org/10.2307/2136404
10. Cohen, S., & Williamson, G. M. (1988). Stresul perceput într-un eșantion probabilistic din Statele Unite. În S. Spacapan & S. Oskamp (coord.), Psihologia socială a sănătății: Simpozionul Claremont de psihologie socială aplicată (pp. 31–67). Sage Publications.
11. Craig, C. L., Marshall, A. L., Sjöström, M., Bauman, A. E., Booth, M. L., Ainsworth, B. E., Pratt, M., Ekelund, U., Yngve, A., Sallis, J. F., & Oja, P. (2003). Chestionarul internațional de activitate fizică: fidelitate și validitate în 12 țări. Medicină și știință în sport și exercițiu fizic, 35(8), 1381–1395. https://doi.org/10.1249/01.MSS.0000078924.61453.FB
12. Crapo, R. O., Casaburi, R., Coates, A. L., Enright, P. L., MacIntyre, N. R., McKay, R. T., Johnson, D., Wanger, J. S., Zeballos, R. J., Bittner, V., & Mottram, C. (2002). Declarație ATS: ghiduri pentru testul de mers de șase minute. Revista americană de medicină respiratorie și terapie intensivă, 166(1), 111–117. https://doi.org/10.1164/ajrccm.166.1.at1102
13. Dourado, V. Z., Nishiaka, R. K., Simões, M. S. M. P., Lauria, V. T., Tanni, S. E., Godoy, I., Gagliardi, A. R. T., Romiti, M., & Arantes, R. L. (2021). Clasificarea capacității cardiorespiratorii folosind testul de mers de șase minute la adulți: comparație cu testarea cardiopulmonară de efort. Pneumologie, 27(6), 500–508. https://doi.org/10.1016/j.pulmoe.2021.03.006
14. Ebesutani, C., Reise, S. P., Chorpita, B. F., Ale, C., Regan, J., Young, J., Higa-Mc Millan, C., & Weisz, J. R. (2012). Scala revizuită de anxietate și depresie la copii-versiunea scurtă: reducerea scalei prin modelarea bifactorială exploratorie a factorului general de anxietate. Evaluare psihologică, 24(4), 833–845. https://doi.org/10.1037/A0027283
15. Ewing, J. E., King, M. T., & Smith, N. F. (2009). Validarea formelor modificate ale scalelor generice de bază PedsQL și ale scalelor modulului pentru cancer la adolescenți și adulți tineri (AYA) cu cancer sau o afecțiune hematologică. Cercetarea calității vieții : O revistă internațională privind aspectele calității vieții în tratament, îngrijire și reabilitare, 18(2), 231–244. https://doi.org/10.1007/S11136-008-9424-4
16. Gallagher, D., Heymsfield, S. B., Heo, M., Jebb, S. A., Murgatroyd, P. R., & Sakamoto, Y. (2000). Intervale sănătoase ale procentului de grăsime corporală: o abordare pentru elaborarea ghidurilor bazate pe indicele de masă corporală. Revista americană de nutriție clinică, 72(3), 694–701. https://doi.org/10.1093/ajcn/72.3.694
17. García-Conesa, M. T., Philippou, E., Pafilas, C., Massaro, M., Quarta, S., Andrade, V., Jorge, R., Chervenkov, M., Ivanova, T., Dimitrova, D., Maksimova, V., Smilkov, K., Ackova, D. G., Miloseva, L., Ruskovska, T., Deligiannidou, G. E., Kontogiorgis, C. A., & Pinto, P. (2020). Explorarea validității instrumentului de screening cu 14 itemi pentru aderența la dieta mediteraneeană (MEDAS): un studiu transnațional în șapte țări europene din regiunea mediteraneeană. Nutrienți, 12(10), 1–18. https://doi.org/10.3390/NU12102960
18. Giesinger, J. M., Loth, F. L. C., Aaronson, N. K., Arraras, J. I., Caocci, G., Efficace, F., Groenvold, M., van Leeuwen, M., Petersen, M. A., Ramage, J., Tomaszewski, K. A., Young, T., & Holzner, B. (2020). Au fost stabilite praguri de relevanță clinică pentru a îmbunătăți interpretarea EORTC QLQ-C30 în practica clinică și în cercetare. Revista de epidemiologie clinică, 118, 1–8. https://doi.org/10.1016/j.jclinepi.2019.10.003
19. Herdman, M., Gudex, C., Lloyd, A., Janssen, M., Kind, P., Parkin, D., Bonsel, G., & Badia, X. (2011). Dezvoltarea și testarea preliminară a noii versiuni cu cinci niveluri a EQ-5D (EQ-5D-5L). Cercetarea calității vieții : O revistă internațională privind aspectele calității vieții în tratament, îngrijire și reabilitare, 20(10), 1727–1736. https://doi.org/10.1007/S11136-011-9903-X
20. Comitetul de cercetare IPAQ. (2005). Ghiduri pentru prelucrarea și analiza datelor din Chestionarul internațional de activitate fizică (IPAQ) – formele scurtă și lungă.
21. Janssen, K. C., Phillipson, S., O’Connor, J., & Johns, M. W. (2017). Validarea Scalei Epworth de somnolență pentru copii și adolescenți folosind analiza Rasch. Medicina somnului, 33, 30–35. https://doi.org/10.1016/j.sleep.2017.01.014
22. Janz, K. F., Lutuchy, E. M., Wenthe, P., & Levy, S. M. (2008). Măsurarea activității la copii și adolescenți prin autoevaluare: PAQ-C și PAQ-A. Medicină și știință în sport și exercițiu fizic, 40(4), 767–772. https://doi.org/10.1249/MSS.0b013e3181620ed1
23. Jones, C. J., Rikli, R. E., & Beam, W. C. (1999). Un test de ridicare de pe scaun în 30 s ca măsură a forței membrelor inferioare la adulții vârstnici care trăiesc în comunitate. Revista trimestrială de cercetare în exercițiu fizic și sport, 70(2), 113–119. https://doi.org/10.1080/02701367.1999.10608028
24. Kear, B. M., Guck, T. P., & McGaha, A. L. (2017). Testul cronometrat de ridicare și mers (TUG): valori normative de referință pentru vârstele de la 20 la 59 de ani și relații cu factorii de risc pentru sănătatea fizică și mintală. Revista de asistență medicală primară & sănătate comunitară, 8(1), 9–13. https://doi.org/10.1177/2150131916659282
25. Kechter, A., Black, D. S., Riggs, N. R., Warren, C. M., Ritt-Olson, A., Chou, C. P., & Pentz, M. A. (2019). Factorii scalei de stres perceput se asociază diferențiat cu predispoziția spre atenție conștientă și cu funcția executivă la adolescenții aflați la începutul adolescenței. Revista de studii privind copilul și familia, 28(3), 814–821. https://doi.org/10.1007/S10826-018-01313-4
26. Kim, H.-J., Park, I., Lee, H. J., & Lee, O. (2016). Fidelitatea și validitatea vitezei de mers la diferite ritmuri și distanțe de mers în raport cu starea generală de sănătate, funcționalitatea fizică și bolile cronice la adulții vârstnici. Revista de nutriție și biochimie a exercițiului fizic, 20(3), 46–50. https://doi.org/10.20463/jenb.2016.09.20.3.7
27. Kowalski, K. C., Crocker, P. R. E., & Donen, R. M. (2004). Manualul Chestionarului de activitate fizică pentru copiii mai mari (PAQ-C) și adolescenți (PAQ-A). Colegiul de Kinesiologie, Universitatea din Saskatchewan.
28. Lean, M. E. J., Han, T. S., & Morrison, C. E. (1995). Circumferința taliei ca măsură pentru indicarea necesității gestionării greutății. BMJ (Ediția de cercetare clinică), 311(6998), 158. https://doi.org/10.1136/BMJ.311.6998.158
29. Lein, D. H., Alotaibi, M., Almutairi, M., & Singh, H. (2022). Valori normative de referință și validitate pentru testul de ridicare de pe scaun în 30 de secunde la adulții tineri sănătoși. Revista internațională de fizioterapie sportivă, 17(5), 907–914. https://doi.org/10.26603/001C.36432
30. Marakshina, J., Adamovich, T., Vasin, G., Ismatullina, V., Lobaskova, M., Malykh, A., Kolyasnikov, P., Tabueva, A., Zakharov, I., & Malykh, S. (2024). Structura factorială și proprietățile psihometrice ale Scalei de stres perceput la adolescenții ruși. Rapoarte științifice, 14(1). https://doi.org/10.1038/S41598-023-51104-1
31. Martínez-González, M. A., García-Arellano, A., Toledo, E., Salas-Salvadó, J., Buil-Cosiales, P., Corella, D., Covas, M. I., Schröder, H., Arós, F., Gómez-Gracia, E., Fiol, M., Ruiz-Gutiérrez, V., Lapetra, J., Lamuela-Raventos, R. M., Serra-Majem, L., Pintó, X., Muñoz, M. A., Wärnberg, J., Ros, E., & Estruch, R. (2012). Un instrument cu 14 itemi pentru evaluarea dietei mediteraneene și indicii de obezitate la subiecții cu risc ridicat: studiul PREDIMED. PLoS ONE, 7(8). https://doi.org/10.1371/journal.pone.0043134
32. Musoro, J. Z., Coens, C., Sprangers, M. A. G., Brandberg, Y., Groenvold, M., Flechtner, H. H., Cocks, K., Velikova, G., Dirven, L., Greimel, E., Singer, S., Pogoda, K., Gamper, E. M., Sodergren, S. C., Eggermont, A., Koller, M., Reijneveld, J. C., Taphoorn, M. J. B., King, M. T., & Bottomley, A. (2023). Diferențe minime importante pentru interpretarea modificărilor scorurilor EORTC QLQ-C30 în timp: o sinteză a 21 de studii clinice privind nouă tipuri diferite de cancer. Revista europeană de cancer, 188, 171–182. https://doi.org/10.1016/j.ejca.2023.04.027
33. Institutul Național pentru Excelență în Sănătate și Îngrijire. (2025). Gestionarea supraponderalității și obezității (ghidul NICE NG246). www.nice.org.uk/guidance/ng246
34. Ortega, F. B., Leskošek, B., Blagus, R., Gil-Cosano, J. J., Mäestu, J., Tomkinson, G. R., Ruiz, J. R., Mäestu, E., Starc, G., Milanovic, I., Tammelin, T. H., Sorić, M., Scheuer, C., Carraro, A., Kaj, M., Csányi, T., Sardinha, L. B., Lenoir, M., Emeljanovas, A., … Jurak, G. (2023). Peisajul european al condiției fizice la copii și adolescenți: valori de referință actualizate, hărți ale condiției fizice și clasamente ale țărilor bazate pe aproape 8 milioane de rezultate ale testelor din 34 de țări, colectate de rețeaua FitBack. Revista britanică de medicină sportivă, 57(5), 299–310. https://doi.org/10.1136/BJSPORTS-2022-106176
35. Ortega, F. B., Ruiz, J. R., España-Romero, V., Vicente-Rodriguez, G., Martínez-Gómez, D., Manios, Y., Béghin, L., Molnar, D., Widhalm, K., Moreno, L. A., Sjöström, M., & Castillo, M. J. (2011). Scala internațională a condiției fizice (IFIS): utilitatea condiției fizice autoevaluate la tineri. Revista internațională de epidemiologie, 40(3), 701–711. https://doi.org/10.1093/ije/dyr039
36. Ortega, F. B., Sánchez-López, M., Solera-Martínez, M., Fernández-Sánchez, A., Sjöström, M., & Martínez-Vizcaino, V. (2013). Capacitatea cardiorespiratorie autoevaluată și cea măsurată prezic în mod similar riscul de boli cardiovasculare la adulții tineri. Revista scandinavă de medicină & știință în sport, 23(6), 749–757. https://doi.org/10.1111/j.1600-0838.2012.01454.x
37. Ortega, F. B., Zhang, K., Cadenas-Sanchez, C., Tremblay, M. S., Jurak, G., Tomkinson, G. R., Ruiz, J. R., Keller, K., Nyström, C. D., Sacheck, J. M., Pate, R., Weston, K. L., Kidokoro, T., Poon, E. T., Wachira, L. J. M., Ssenyonga, R., Gomes, T. N. Q. F., Cristi-Montero, C., Fraser, B. J., … Liu, Y. (2025). Bateria internațională de teste pentru condiția fizică a tinerilor (YFIT), destinată monitorizării și supravegherii copiilor și adolescenților: un proiect de consens Delphi modificat, cu 169 de experți din 50 de țări și teritorii. Revista de știință a sportului și sănătății, 14. https://doi.org/10.1016/j.jshs.2024.101012
38. Podsiadlo, D., & Richardson, S. (1991). Testul cronometrat „Ridică-te & mergi”: un test al mobilității funcționale de bază pentru persoanele vârstnice fragile. Revista Societății Americane de Geriatrie, 39(2), 142–148. https://doi.org/10.1111/J.1532-5415.1991.TB01616.X
39. Ravens-Sieberer, U., Herdman, M., Devine, J., Otto, C., Bullinger, M., Rose, M., & Klasen, F. (2014). Abordarea europeană KIDSCREEN pentru măsurarea calității vieții și a stării de bine la copii: dezvoltare, aplicare actuală și progrese viitoare. Cercetarea calității vieții, 23(3), 791–803. https://doi.org/10.1007/S11136-013-0428-3
40. Roberts, H. C., Denison, H. J., Martin, H. J., Patel, H. P., Syddall, H., Cooper, C., & Sayer, A. A. (2011). O revizuire a măsurării forței de prehensiune în studiile clinice și epidemiologice: către o abordare standardizată. Vârstă și îmbătrânire, 40(4), 423–429. https://doi.org/10.1093/AGEING/AFR051
41. Serra-Majem, L., Ribas, L., Ngo, J., Ortega, R. M., García, A., Pérez-Rodrigo, C., & Aranceta, J. (2004). Alimentația, tinerii și dieta mediteraneeană în Spania. Dezvoltarea KIDMED, indicele calității dietei mediteraneene la copii și adolescenți. Nutriție în sănătatea publică, 7(7), 931–935. https://doi.org/10.1079/PHN2004556
42. Stunkard, A. J., & Messick, S. (1985). Chestionarul cu trei factori privind comportamentul alimentar pentru măsurarea restricției alimentare, dezinhibiției și foamei. Revista de cercetare psihosomatică, 29(1), 71–83. https://doi.org/10.1016/0022-3999(85)90010-8
43. Tomkinson, G. R., Lang, J. J., Rubín, L., McGrath, R., Gower, B., Boyle, T., Klug, M. G., Mayhew, A. J., Blake, H. T., Ortega, F. B., Cadenas-Sanchez, C., Magnussen, C. G., Fraser, B. J., Kidokoro, T., Liu, Y., Christensen, K., Leong, D. P., Aadahl, M., Abdin, E., … Yu, R. (2025). Norme internaționale pentru forța de prehensiune la adulți: o revizuire sistematică a datelor privind 2,4 milioane de adulți cu vârste între 20 și peste 100 de ani din 69 de țări și regiuni. Revista de știință a sportului și sănătății, 14, 101014. https://doi.org/10.1016/j.jshs.2024.101014
44. Varni, J. W., Burwinkle, T. M., Katz, E. R., Meeske, K., & Dickinson, P. (2002). PedsQL în cancerul pediatric: fidelitatea și validitatea scalelor generice de bază ale Inventarului pediatric al calității vieții, a Scalei multidimensionale de oboseală și a Modulului pentru cancer. Cancer, 94(7), 2090–2106. https://doi.org/10.1002/CNCR.10428
45. Wang, G. Y., Benmedjahed, K., Lambert, J., Evans, C. J., Hwang, S., Black, J., & Johns, M. W. (2017). Evaluarea narcolepsiei cu cataplexie la copii și adolescenți: dezvoltarea unui jurnal de cataplexie și a ESS-CHAD. Natura și știința somnului, 9, 201–211. https://doi.org/10.2147/NSS.S140143
46. Organizația Mondială a Sănătății. (1995). Starea fizică: utilizarea și interpretarea antropometriei. Raport al unui comitet de experți al OMS (Seria de rapoarte tehnice OMS 854). Organizația Mondială a Sănătății.
47. Organizația Mondială a Sănătății. (2000). Obezitatea: prevenirea și gestionarea epidemiei globale. Raport al unei consultări OMS. În Seria de rapoarte tehnice a Organizației Mondiale a Sănătății (Vol. 894). Organizația Mondială a Sănătății.
48. Organizația Mondială a Sănătății. (2011). Circumferința taliei și raportul talie-șold: raport al unei consultări cu experți a OMS.
49. Wurz, A., McLaughlin, E., Lategan, C., Chamorro Viña, C., Grimshaw, S. L., Hamari, L., Götte, M., Kesting, S., Rossi, F., van der Torre, P., Guilcher, G. M. T., McIntyre, K., & Culos-Reed, S. N. (2021). Ghidurile internaționale privind exercițiul fizic în oncologia pediatrică (iPOEG). MEDICINĂ COMPORTAMENTALĂ TRANSLAȚIONALĂ, 11(10), 1915–1922. https://doi.org/10.1093/tbm/ibab028
50. Zigmond, A. S., & Snaith, R. P. (1983). Scala de anxietate și depresie spitalicească. Acta Psychiatrica Scandinavica, 67(6), 361–370. https://doi.org/10.1111/j.1600-0447.1983.tb09716.x